Category Archives: Dana Pătraşcu

Mă mut în nori!

Mă mut pentru un timp în nori! Mi-am luat provizii şi putere, Să nu mă cauţi, sunt culori Pe care voi sta de plăcere. Mă mut în era parfumată Şi-aşa, se pare c-am lipsit De pe planeta îmbibată Un veac … Continue reading

Posted in Dana Pătraşcu | Tagged , , , , , , , , , , , , | Scrie un comentariu

Să nu-mi loveşti cuvântul!

A venit timpul să m-ascund, Să nu mai văd, să nu aud, Cât mai profund…, Sub lemn de dud, Pe norii mei, să pot vedea Prin pânza groasă, neagră, lucioasă Ce mă doboară, doar dragostea, La ea acasă. Să nu-mi … Continue reading

Posted in Dana Pătraşcu | Tagged , , , , , , , , , , , , , | Scrie un comentariu

Periferia sufletului

. Din noapte curg secunde-n fugă Şi totul mi se pare crud, Încerc să împletesc o rugă De lacrimi, perna, să nu ud… . Fereastra stă întredeschisă Să mă audă Dumnezeu, Luna, din ceruri, e admisă Să-mi lumineze drumul greu. … Continue reading

Posted in Dana Pătraşcu | Tagged , , , , , , , , , , | Scrie un comentariu

Zadarnic

“-M-aş arunca de la etaj” I-am răspuns fratelui mai mic “Însă, nu am destul curaj Bârfa vecinilor să stric.” M-ar da la ştiri în astă seară, Învinuindu-mă c-am spart Parbrizul unuia ce-n vară Difuza “Nunta” lui Mozart. La ora cinci, … Continue reading

Posted in Dana Pătraşcu | Tagged , , , , , , , , , , , | Scrie un comentariu

Existăm

Tu m-ai întrebat odată Dacă “noi” mai existăm, Dacă-n dragoste curată Avem timp să ne scăldăm…. . Eu păşesc acum spre tine Cu acelaşi întrebare, Sus, pe culmile alpine Mai există vreo culoare? . Noi am învăţat că cerul Poate … Continue reading

Posted in Dana Pătraşcu | Tagged , , , , , , , , , , | Scrie un comentariu