Publicat în adevar, aur, carti, clipa, inima, invingator, iubire, mal, rata, salvare, suflet

Nu vreau să mă cunoşti


 

 

Uşor e să mă judeci, și-apoi să mă urăşti
Chiar dacă printre rânduri, tu nu şti să citeşti,
Uşor e să-mi priveşti o poză şi să crezi
Că sunt un suflet gol, şi să mă denigrezi,
Să-afirmi că mă complac în tot ce mi se-întâmplă,
Că-mi place, revolverul, să mi-l lipesc de tâmplă,
Cărbuni încinși pe suflet, singură mi-i presar
Și-n cerul gurii, port, de drag un gust amar.
Ușor mă judeci ,,tu” și ,,voi” ce nu mă știți,
Credeți că am pretenții cumva să mă iubiți?
Că lacrima ce curge, de fapt e ipocrita?
Nu vreau să mă cunoști, nici nu mă vreau citită!
Tu, cel ce crezi, că-aș fi ca paiul de firavă,
Problema e la tine, și este mult mai grava,
Și-n cărți , sau pe YouTube oricât ai căuta
Sentința judecății nu o poți pronunța.
Chipu-mi zâmbește-n ciuda sufletului ce-mi plânge
Dar nu știu dacă asta pe tine te atinge,
Nu știu când ai tu timp pe mine sa m-ataci
Și cu rugini deșarte, sufletul să-mi dezbraci,
Nu știu, și nici nu vreau, să știu care ţi-e plata,
În aur? sau de-acum nu-îţi vei mai plăti rata?
Te urcă, chiar te rog, de vrei pe-un piedestal
Și lăsă-mă pe mine să mă înec la mal,
Nu vreau să îmi întinzi colacul de salvare,
Nici sufletul să-mi umpli rostind cuvinte-amare,
Nu-iți cer să-mi fi aproape și nu te-îndepărtez,
În fața ta pistolul nu am să îl armez,
Crucea mi-o voi purta, așa cum mi-a fost dat
Cu zâmbetul pe buze, chiar dacă-am curățat
Țeava, iar revolverul de-acum e pregătit ,
Aștept numai secunda când vei fi adormit.
Iar cum tu nu prea dormi, și bei cafea cu paiul
Să-ți fac pe plac, aștept, să mă calce tramvaiul ,
Să mă lovească trenul, sau poate vre-un căluț…
Poate îţi va părea la iarnă mai călduț…
La vară mai răcoare și toamna mai bogată…

Dar până atunci, eu vreau, să mai zâmbesc odată!

Autor:

De-atâtea ori m-am simţit o nălucă Înveşmântată-n arşiţă şi ger Încât, din suflet, lacrima-mi usucă, Doar versul care pot să-l mai ofer. De-atâtea ori mi-am parfumat veşmântul Pe norii mei, numai ai mei de-o viaţă Încât, acum, când dăruiesc cuvântul Mă-mbogăţesc cu încă o speranţă.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s