Publicat în dor, fericită, iarba, iubirea, mâine, mintea, noapte, răvășită, sarut

Să te sărut și mâine


 

Mi-e mintea răvășită, sufletul agitat,
Gându-mi zboară aiurea, de fapt numai spre tine,
Nu-s decât cinci minute de când m-ai sărutat
Şi dorul mă cuprinde, ceva nu merge bine.


Nimic nu-și are locul, nimic nu-i potrivit,
Cerul s-a luminat, lumea zâmbește-ntr-una,
Toți mirați mă privesc, de parcă au ghicit
Că iarba este verde și-n zori apune Luna.


Că stelele-s acolo, chiar de nu toți le văd
Noi le-am văzut, iubirea ne-au dăruit de-odată,
Iar ochii tăi, ca iarba, vreau mâine să-i revăd,
Să știu că n-am visat, că este-adevărată.


Nu e doar o-ntâmplare ce mâine se ascunde,
Ca norul stors de ploaie, sau neaua cea topită
Ce fuge peste noapte, nici nu ști când sau unde…
Să te sărut și mâine, să fiu iar fericită.

Anunțuri

Autor:

De-atâtea ori m-am simţit o nălucă Înveşmântată-n arşiţă şi ger Încât, din suflet, lacrima-mi usucă, Doar versul care pot să-l mai ofer. De-atâtea ori mi-am parfumat veşmântul Pe norii mei, numai ai mei de-o viaţă Încât, acum, când dăruiesc cuvântul Mă-mbogăţesc cu încă o speranţă.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s