Publicat în dragoste, iubire, luminoasa, munti, nori, ploaie, privire, rouă, tristete

Ai vrea…



Ai vrea să fii un norișor?

Să mă topesc de al tău dor?

Eu mi-aș dori din nou să mai fim
Sub ploaie și să ne zâmbim
Ca-n prima seară, cu ardoare…

Tu să fii raza mea de soare,
Eu roua ta de dimineață

Doar c-un sărut să-mi dai speranță.


C-un zâmbet să mă învelești,
Să îmi șoptești cât mă iubești

Prin ploaia care ne-a unit,

Să ne iubim la nesfârșit …


Sub geana zorilor de zi

Să ne iubim orice va fi

Și oricâte furtuni vom străbate

Noi să ne-ndepărtăm de noapte.


Să fim iarba cu roua ei
Pe-alea caldă-a dragostei.
Să mutăm munții din iubire,
Să transformăm în fericire
Orice zi plină de tristețe

Și asta doar cu-a ta blândețe.


Cu-a ta privire luminoasă

Să clădim viața mai frumoasă
În ciuda norului prea plin
Doar cu otravă și venin.

Autor:

De-atâtea ori m-am simţit o nălucă Înveşmântată-n arşiţă şi ger Încât, din suflet, lacrima-mi usucă, Doar versul care pot să-l mai ofer. De-atâtea ori mi-am parfumat veşmântul Pe norii mei, numai ai mei de-o viaţă Încât, acum, când dăruiesc cuvântul Mă-mbogăţesc cu încă o speranţă.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s