Publicat în adanc, bucurie, fericire, fiori, iubire, iubirea, lacrimi, lume, minciuna, picioare

Voi scrie…


Voi scrie-n orice clipă, voi scrie-n orice zi
Atâta timp cât viața îmi poate oferi
Speranța că în lume iubirea n-a pierit…
Deși sufletu-n mine a fost… mult terfelit
De oameni cruzi, trufași și mult prea ipocriți …
Voi scrie tot ce simt, simt că mulți mă iubiți.
Cuvintele-așternute simt cum vă-încolăcesc
Cu o mireasmă dulce, scriu fiindcă vă iubesc
Pe toți acei ce nu veți călca în picioare
Nicicând iubirea lumii, iubirea care doare,
Iubire-adevărată, cea care înflorește,
Iubirea cea adâncă, cea care dăruiește
Fără a cere-n schimb nimic material,
Iubirea ce nu trece cum trece orice val,
Iubirea ce trezește fiori calzi și adânci,
Iubirea ce te face să râzi sau chiar să plângi
De fericire când o simți cum te cuprinde,
Iubirea-adevărată…cea care nu te minte.

Autor:

De-atâtea ori m-am simţit o nălucă Înveşmântată-n arşiţă şi ger Încât, din suflet, lacrima-mi usucă, Doar versul care pot să-l mai ofer. De-atâtea ori mi-am parfumat veşmântul Pe norii mei, numai ai mei de-o viaţă Încât, acum, când dăruiesc cuvântul Mă-mbogăţesc cu încă o speranţă.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s