Publicat în astre, bautura, cocktail, fermecatoare, iubire, lacrimi, noapte, otrava, pahar, splendoare, zamislita

Aş bea ceva


Aş bea ceva, să m-amețesc,
Aș bea acum, în noaptea surdă,
Aș bea, nu să mă răcoresc,
Cine are urechi s-audă
Puţin îmi pasă, eu aş bea,
Puteți chiar să mă judecați,
Lichidul sfânt de catifea
Al dragostei, să mă iertați
De vreți cumva, de aveți chef,
Dar eu aş bea și nu puțin,
Fără să ies în relief
Cu vreun pahar plin cu venin,
Însă aș bea uitând că sunt
Numai un simplu trecător,
Un fir de praf bătut de vânt
Ce se topește de-al tău dor.
Aș bea din cupa cu suspine
Șampania iubirii noastre,
Să mă topesc de dor de tine
Zăcând mahmură printre astre,
Aș bea otrava zămislită
De gura ta fermecătoare,
Cu dragostea nemărginită
Aș bea cocktail a ta splendoare.
Aș bea lacrimile ce-au curs
În noaptea seacă, dureroasă
Ți-aș bea sărutul în deajuns,
Să-mi fie noaptea mătăsoasă.

Autor:

De-atâtea ori m-am simţit o nălucă Înveşmântată-n arşiţă şi ger Încât, din suflet, lacrima-mi usucă, Doar versul care pot să-l mai ofer. De-atâtea ori mi-am parfumat veşmântul Pe norii mei, numai ai mei de-o viaţă Încât, acum, când dăruiesc cuvântul Mă-mbogăţesc cu încă o speranţă.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s