Publicat în alb, albastru, bleomarin, carmin, galben, iubire, maron, negru, rosu, roz, verde, violet

Veşnicul curcubeu


Prin albul purităţii te-am întâlnit, spre seară,
După o picătură, totul în roz vopsit
S-a-ngalbenit de teamă că viaţa-i acrişoară
Şi-n roşuviolet sufletu-ai învelit,
În zbor de Voroneţ m-ai purtat peste noapte,
Cu Luna cea sfioasă trupul mi-ai luminat,
Am devenit văpaie de verde între şoapte
Când ploaia rătăcită paşii ne-au adunat,
Încerc s-adorm iubirea în aşternut albastru,
Să te-ascund printre vise de-un rece bleomarin,
Dar amintirea caldă mi-a pus deja sechestru
Mă scaldă neîncetat în lacrimi de carmin,
Când te pictez în noapte cântându-ţi somn uşor
Pământul se deschide cu un maro murdar,
Mă-nghite negrul veşnic cuprinsă de-al tău dor
Şi mă trezesc iar zorii nescrişi în calendar.
În ploaie m-ai învins, precum un Prometeu
Te voi uita vreodată, nori vor mai colinda,
Dar tu rămâi în suflet, veşnicul curcubeu
În cerul vieţii mele, nu te pot scufunda.

 

Autor:

De-atâtea ori m-am simţit o nălucă Înveşmântată-n arşiţă şi ger Încât, din suflet, lacrima-mi usucă, Doar versul care pot să-l mai ofer. De-atâtea ori mi-am parfumat veşmântul Pe norii mei, numai ai mei de-o viaţă Încât, acum, când dăruiesc cuvântul Mă-mbogăţesc cu încă o speranţă.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s