Publicat în carte, culoare, destinul, iubirea, răspunsuri, vânătoare, viata

Întrebări fără răspunsuri


Ştiţi cumva pe care geam eu mi-am aruncat privirea?
Din ce ţară-ndepărtată vine ploaia nespălată?
În ce ambalăm destinul, prin ce strecurăm iubirea?
De ce suflă vântu-n frunze, pe culoarea adecvată?
Ştiţi pe care ţărm sălbatic s-a pierdut cândva o geană,
Printre fire nisipoase transformate-n negre perle?
Am băut venin fierbinte, am golit o damigeană,
Ochelarii mei de soare m-ajută să pot discerne
Răspunsul neluat în seamă, de ani buni, citesc o carte…
De ce dorm copiii lumii când ziua de-abia începe?
De ce cad urcând pe creste, mă ridic, merg mai departe,
De ce oare, când şi unde se duc, ce nu pot pricepe?
Întrebări fără răspunsuri, trec prin viaţă, fără hartă,
Un ecou revine mâine, plecat ieri la vânătoare?
A trăi curat şi sincer este-un chin sau este-o artă?
Voi afla oare răspunsuri până-n viaţa viitoare?

Autor:

De-atâtea ori m-am simţit o nălucă Înveşmântată-n arşiţă şi ger Încât, din suflet, lacrima-mi usucă, Doar versul care pot să-l mai ofer. De-atâtea ori mi-am parfumat veşmântul Pe norii mei, numai ai mei de-o viaţă Încât, acum, când dăruiesc cuvântul Mă-mbogăţesc cu încă o speranţă.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s