Publicat în albatrosi, amintire, arhive, Dana, iubire, mare, naufragiati, oceane, orizont

Aparent…




Aparent… adie vântul
Peste muntele-ostenit,
Tu-îi răstălmăceşti cuvântul,
El rămâne împietrit.
Aparent… fulgere sacre
Crestele îi luminează,
În umbra peşterii acre
Măreţia-i creionează.
Aparent vântul se zbate
Între polul Nord şi Sud,
Tu rămâi tot mai departe
Eu te-aştept ca frunza-n dud.
Omida dorului arde,
Seceta mă osândeşte
Printre lacrimi miliarde
Sufletul îmi răscoleşte.
Aparent marea se zbate
În oceane de iubire,
Naufragiaţi în carte
Vom rămâne amintire
Peste ţărmuri, peste veac,
Învingând furtuni masive,
Cu-o iubire fără leac
Izvorâtă din arhive
Vom inunda orizontul,
Presărând iubire-n spaţiu,
Cu pace vom umple frontul,
Cu citate din Horaţiu.
Vom lăsa invidiosii
Să slăbească-n a lor boală,
Vom zbura ca albatroşii
Peste-o mare abisală.

Anunțuri

Autor:

De-atâtea ori m-am simţit o nălucă Înveşmântată-n arşiţă şi ger Încât, din suflet, lacrima-mi usucă, Doar versul care pot să-l mai ofer. De-atâtea ori mi-am parfumat veşmântul Pe norii mei, numai ai mei de-o viaţă Încât, acum, când dăruiesc cuvântul Mă-mbogăţesc cu încă o speranţă.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s