Publicat în albastru, bucurie, Dana Pătraşcu, dragoste, iubire, lacrimi, ochii, verde

Iubită-s și iubesc


Eu nu am totul la picioare, Nici nu-mi doresc așa un chin, Pășesc în lumea asta mare Pe-alei trasate de destin. Nu vreau nimic din visul tău, Eu port în mine dragostea Și-i mulțumesc lui Dumnezeu Pentru ceea ce pot vedea.

Cascadă albă-n urma mea
Plutește vaporoasă,
Te-ai vindecat un timp cu ea,
Proaspătă și pufoasă
Precum o lacrimă de iarnă,
Din ceruri presărată,
De-acum începe să discearnă
Zăpada reciclată.

Firesc o fi să-mi fie dor
De ochii tăi o viață?
Să-mi tulburi stropii de izvor
Ce-mi dau altă speranță?
Să-mi mângâi trena îmbibată
Cu-a mea nouă iubire?
Eu n-am să te uit niciodată
Dar, nu-mi mai da de știre!

Ți-am zărit ochii printre stele
Un timp îndelungat,
Ți-am dăruit clipele mele
Și totuși ai plecat.
De-acum albastrul meu e verde
Și marea, chiar și cerul,
Chiar dacă nimeni nu le vede,
Doar eu cunosc misterul.

De-acum iubesc doi ochi ca iarba,
Cum te-am iubit pe tine,
Lacrima nu-mi mai sapă barba,
Nici sute de suspine
Nu-mi mai frământă suflețelul,
De-acum simt că trăiesc,
Am viața mea, mi-am găsit țelul,
Iubită-s și iubesc.

Anunțuri

Autor:

De-atâtea ori m-am simţit o nălucă Înveşmântată-n arşiţă şi ger Încât, din suflet, lacrima-mi usucă, Doar versul care pot să-l mai ofer. De-atâtea ori mi-am parfumat veşmântul Pe norii mei, numai ai mei de-o viaţă Încât, acum, când dăruiesc cuvântul Mă-mbogăţesc cu încă o speranţă.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s