Domnești ca un lichid în mine,
Din gene, neîncetat te scurg,
Dorindu-mi doar să-ți fie bine,
Să mă topesc într-un amurg.
Cu vorbe dulci te-aș dezmierda,
Însă din piept nu te pot scoate,
Inima mea ți-aș acorda,
Dar e la tine, prea departe.
Și-mi este greu, îmi este dor,
Fără de inimă, doar trup
Sunt doar un fir de muritor
Și-aș vrea din mine să te rup.
Să-ți sărut șoaptele și glasul,
Să-ți împletesc iubirea pură
Să fii cu mine la tot pasul
Și în oricare conjunctură.
Aș vrea să nu te mai visez,
Să mă alint la pieptul tău,
Nu vreau să mă mai resemnez,
Mi-e dor de tine, leul meu!