Publicat în Dana Pătraşcu

Vis de verde



Sunt verdele din ochii tăi,
Verde ce mă răpește,
Sunt un vesmânt de munți și văi
Care întinerește.

Sunt primăvara ce-a trecut
Și cea care urmează,
Sunt clipa când ne-am cunoscut
Care ne-încununează.

Sunt florile de pe pământ
Când ochii îți zâmbesc,
Sunt primăvara într-un cuvânt,
De-aceea te iubesc!

Sunt verdele în crâng curgând
Din șoapte și-adieri,
Ești vis de verde prins în gând
Azi, mai mult decât ieri.

 

Anunțuri

Autor:

De-atâtea ori m-am simţit o nălucă Înveşmântată-n arşiţă şi ger Încât, din suflet, lacrima-mi usucă, Doar versul care pot să-l mai ofer. De-atâtea ori mi-am parfumat veşmântul Pe norii mei, numai ai mei de-o viaţă Încât, acum, când dăruiesc cuvântul Mă-mbogăţesc cu încă o speranţă.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s