Publicat în Dana Pătraşcu

Mult mai bogată


 

Pot să-mi împletesc din lacrimi
Versuri pentru-o viată întreagă,
Pot s-adun, din multe inimi,
Durerea, într-o desagă.

Pot să-mi fac drum viu, prin neguri
Chiar cu aripile frânte,
Pot de-asemeni, printre muguri
Să fac iernile să cânte.

Pot muri pentru o secundă,
Ştiu că mă vei reinventa,
Mult mai duioasă şi mai blândă
Decât puteam eu exista.

Pot lua dintr-un crâmpei de cer
Un nor imens, să-i pun culoare
Din curcubeul efemer
Reinventând zare cu zare.

Pot chiar în lacrimi să mă scald,
Din cele pline de suspine,
Dar, ochii tăi îmi dau smarald
Să ating culmile alpine.

Pot primi-n dar bolta înstelată
Sau doar un fulg firav de nea,
Cu ochii tăi sunt mai bogată
Decât oricine-altcineva.

Anunțuri

Autor:

De-atâtea ori m-am simţit o nălucă Înveşmântată-n arşiţă şi ger Încât, din suflet, lacrima-mi usucă, Doar versul care pot să-l mai ofer. De-atâtea ori mi-am parfumat veşmântul Pe norii mei, numai ai mei de-o viaţă Încât, acum, când dăruiesc cuvântul Mă-mbogăţesc cu încă o speranţă.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s