Publicat în Dana Pătraşcu

Doar tu


Când soarele a asfinţit
Şi totu’ îmi părea negru,
În ochii tăi m-am oglindit
Ca-ntr-un ocean integru.
.
Când stelele s-au năpustit
Cu dinţii să-mi sfâşie
Sufletul, m-ai adăpostit
În tine, pe vecie.
.
Când luna m-a privit de sus
Cu ochii ei de gheaţă,
Raze de soare mi-ai adus
Iubindu-mă o viaţă.
.
Când florile s-au ofilit,
De dorul tău, în glastră,
Grădini întregi mi-ai oferit
Născând iubirea noastră.
.
Când lacrimile îmi cuprind,
De al tău dor, retina,
Aripile aş vrea să-întind
Să-mi regăsesc lumina.
.
Deşi, ştiu că doar tu-mi redai,
 Sfidând orice furtună,
 Mireasma florilor de mai
Şi zborul către lună.
.
Deşi, ştiu că doar tu mi-aduci
 Surâsul în privire,
Aş zbura peste mări şi lunci
Din dor de-a ta iubire.
.
Anunțuri

Autor:

De-atâtea ori m-am simţit o nălucă Înveşmântată-n arşiţă şi ger Încât, din suflet, lacrima-mi usucă, Doar versul care pot să-l mai ofer. De-atâtea ori mi-am parfumat veşmântul Pe norii mei, numai ai mei de-o viaţă Încât, acum, când dăruiesc cuvântul Mă-mbogăţesc cu încă o speranţă.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s