Tu mă adori, eu te iubesc!


N-am reuşit să mă abţin
Să stau o zi departe,
Simţeam că voi muri în chin
De-aş fi trecut prin noapte
Fără al tău sărut măcar
Şi-o sfântă mângâiere,
Aveam sufletul pus pe jar,
Răcneam, dar în tăcere.
.
Mi-ai întins mâna-n zori de zi,
Total te-am refuzat,
Dar să-mi arăţi cât poţi iubi
Ca un Leu ai luptat.
Iubirea-învinge orice nor
Şi orice supărare,
Tu mă iubeşti, eu te ador
E rost de împăcare.
.
Am coborât din norii gri
La pieptul tău deodată,
Neîncetat ne vom iubi,
Iubirea-i minunată.
În ochii tăi mă regăsesc,
Lacrima a pierit,
Tu mă adori, eu te iubesc,
Norii s-au isprăvit.

Călătorind


Aseară luna m-a înfiat
Aşa, pentru câteva ore,
Cu razele m-a mângâiat
Şi visele mele minore,
Mi-a povestit cum cheamă ea,
Aproape-n fiecare seară,
Îngerii albi, să îmi predea
Sfânta iubirea-n călimară.

Mi-a pus pe frunte o scânteie
Ce m-a făcut să-ţi împletesc
Un nor albastru într-o idee
Şi-n dragoste să te-învelesc.
Mi-a dat secunda salvatoare
Şi toate stelele divine,
Să te iubesc, la fel de tare
Chiar dacă sunt pe culmi alpine.

Mi-a dat biletul de vacanţă
Pe care l-am păstrat oricum,
Avea mai mare importanţă
Ce voi simţi în acel drum.
Mi-a dat să gust a ei licoare
Din praf de stele azurii,
Să uit cât de imens mă doare
Când te aştept dar, tu nu vii.

Am întâlnit, acolo sus
Tot ceea ce s-a risipit
De când iubirea a apus
Şi-n îndoială s-a-mpletit.
Să te privesc în ochii verzi
Întrebând stelele din cer,
Dacă niciun cuvânt nu crezi,
De fapt, eu am rămas mister?

Pentru cei ce n-au înţeles,
Cum vine treaba, le traduc:
În fine, drumul mi-am ales
Şi-n norii mei plutesc, mă duc…
Sunt pe planeta mea plecată,
N-aveţi de ce vă-îngrijora,
Aici toţi ştiu că sunt curată,
Nu-mi cere nimeni lacrima.

Aici luceafărul mă crede,
Chiar dacă nu i-am scris nimic
În suflet dragostea îmi vede,
Lui aş putea să îi dedic
Doar două versuri jumătate,
Nu am de ce să-i demonstrez
Şi să îi jur în orice noapte,
El ştie că nu aberez.

Nici nu-şi permite să lovească
Cu nicio rază iubitoare,
În orice zi dumnezeiască
Norilor le rămân datoare.
Pe ei plutesc când uiţi de mine,
La ei mă rog când mor de dor,
Sunt sus acum, pe culmi alpine,
Nu vreau să-ţi jur că te ador!

Să-mi dai sărutul tău ceresc!


Continui pe nor plutesc,
Nu mă ascund, nu vreau s-o fac
Cu niciun chip să te lovesc
Mai bine-n dorul tău să zac.
.
E-aşa pufos pe norul gri,
Mă duce peste tot, ca vântul,
Deşi, de dor m-aş risipi,
Cu lacrimi aş picta pământul.
.
De fapt, nimic nu urmăresc,
Sunt în vacanţa de oftat,.
Nu încetez să te iubesc,
Chiar dacă azi nu ţi-am jurat.
.
Ţi-am spus să nu-mi trimiţi scrisori,
Aici nu vreau să le citesc,
De vrei să afli, mâine-n zori
Să-mi dai sărutul tău ceresc!

Lihnită de-al tău dor


Să nu mă-învinuieşti cumva
Că te-am minţit vreodată,
Când ştii ce tare m-ar durea,
Iubirea mi-e curată!
.
Cu vreun cuvânt, eu nu mă joc
Doar îl aşez în vers,
Nu-mi pune inima pe foc
Strivind un univers!
.
Să nu mă pui să-ţi spun mereu
Ce-am rostit înainte,
O ştii şi tu, o ştiu şi eu,
Nu-i loc de jurăminte.
.
Eu n-am cerut să-mi demonstrezi
Negru pe alb iubirea,
Privesc în ochii tăi cei verzi
Şi-mi zăresc nemurirea.
.
Nu îndrăznesc să te acuz
De nicio păcăleală,
Privind în ochii tăi, confuz
Eu nu-ţi cer socoteală.
.
Ai fost mereu şi vei rămâne,
O recunosc oricând,
Tot ce iubesc pe-această lume
Nu numai când şi când.
.
Din nori curând voi coborî
Lihnită de-al tău dor,
Probabil că mă vei urî
C-am vrut o zi să zbor.
.