Publicat în Dana Pătraşcu

Curcubeul iubirii


Când marea mă-ntreba de tine
Şi-n lacrimi acre mă scălda,
Te rătăceam prin valuri fine
Răspunsul să nu îl pot da.

Nisipul sfârâia sălbatic
Sub tălpile de dor crăpate,
Iar marea-n dansu-i acrobatic
Readucea valul aproape.

Îl alungam spre geamandură
Cu-a ta mireasmă prinsă-n el,
Dar revenea cu-atâta ură…
Acelaşi val iubit, fidel.

Mă-mbrăţişa cu o putere,
Ce numai tu o poţi avea
Când îmi sorbi lacrimi şi durere
Înveselindu-mi inima.

De-abia acum, când totul pare
Că nici în vis n-a existat,
Avem răspuns la întrebare,
Iubirea noastră n-a cedat.

Mireasma ta m-a urmărit
Oriunde aş fi colindat,
Speranţa nu s-a irosit,
Un curcubeu ne-a invadat.

Anunțuri

Autor:

De-atâtea ori m-am simţit o nălucă Înveşmântată-n arşiţă şi ger Încât, din suflet, lacrima-mi usucă, Doar versul care pot să-l mai ofer. De-atâtea ori mi-am parfumat veşmântul Pe norii mei, numai ai mei de-o viaţă Încât, acum, când dăruiesc cuvântul Mă-mbogăţesc cu încă o speranţă.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s