Tu crezi că eu nu ştiu ce-nseamnă
Să vrei să ai, să vrei să fii…?!?
Sufletul încă mă îndeamnă
Să visez jocuri de copii…
Tu crezi că eu nu ştiu durerea
Sau bucuria de-a iubi…?!?
Cunosc şi pacea, şi tăcerea,
Răcnind în şoapte purpurii.
Tu crezi că eu ascund valoarea
Seninului ce îl emani,
Să-ţi dăruiesc abandonarea
Dorind să devenim duşmani…?!?
Tu crezi că eu smulg trandafirii,
Să-mi împletesc un aşternut
Doar pentru-a dărui iubirii
Două cuvinte şi-un sărut?!?
Tu crezi că, împletind baladă
Vărs păcură pe jar aprins,
Fără ca nimeni să mă vadă
Cu ce licoare te-am atins?!?
Tu crezi că scriu de ani de zile
Doar pentru-a risipi cerneala
Şi sufletul pe-atâtea file,
Să înlătur, poate, plictiseala?!?
Tu crezi ce vrei, eu scriu ce simt
În nopţile cu insomnie,
Aş vrea să dorm şi să te mint,
Dar fără tine sunt pustie.
Tu crezi ce vezi, eu scriu ce vreau,
Un strop din suflet dăruiesc,
Cu stelele la vorba stau
Ele mă ştiu cât te iubesc!