Publicat în Dana Pătraşcu

Verdele tău


E-aşa de bine-n palma ta,
E-aşa de cald şi de pufos,
Parcă-s pe-o aripă de stea
Sub cerul blând şi luminos.

Verdele tău îmi dă splendoare,
La al tău piept mă odihnesc,
Nicio secundă nu mă doare
Din ziua-n care-n te iubesc.

E-aşa de colorat şi clar
Simt că plutesc cu tot cu vers,
Că nu mai trăiesc în zadar,
Am ţelul meu în univers.

Verdele tău îmi dă putere
Tot ce-i mai greu să depășesc,
Să uit de spini şi de durere
Din clipa-n care te iubesc!

Anunțuri

Autor:

De-atâtea ori m-am simţit o nălucă Înveşmântată-n arşiţă şi ger Încât, din suflet, lacrima-mi usucă, Doar versul care pot să-l mai ofer. De-atâtea ori mi-am parfumat veşmântul Pe norii mei, numai ai mei de-o viaţă Încât, acum, când dăruiesc cuvântul Mă-mbogăţesc cu încă o speranţă.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s