Publicat în Dana Pătraşcu

O virgulă pusă-ntre lacrimi


Eu nu mai sunt de mult o veste,
Din noaptea-n care m-am născut,
În curând voi fii o poveste
Şi nu vei afla cine sunt.
.
Vei întâlni din întâmplare
O slovă, poate neuscată,
Ce-am aşternut-o-n graba mare
Şi nici n-ai s-o-nţelegi vreodată.
.
Eu nu mai sunt de mult o boare,
Din ziua-n care-am gângurit,
La prima mea aniversare
Şi flăcările-am biruit.
.
Vei întâlni sigur pe-o foaie
O virgulă pusă-ntre lacrimi,
Un curcubeu născut sub ploaie
Înviorat ades din patimi.
.
Eu nu mai sunt de mult povară,
Din noaptea-n care am primit
Iubire pură-n călimară
Şi muntele l-am cucerit.
.
Ai să-nţelegi târziu că timpul
Se scurge ca şi lacrima,
Că nu contează anotimpul
Ci doar ce laşi în urma ta.
Anunțuri

Autor:

De-atâtea ori m-am simţit o nălucă Înveşmântată-n arşiţă şi ger Încât, din suflet, lacrima-mi usucă, Doar versul care pot să-l mai ofer. De-atâtea ori mi-am parfumat veşmântul Pe norii mei, numai ai mei de-o viaţă Încât, acum, când dăruiesc cuvântul Mă-mbogăţesc cu încă o speranţă.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s