Stelele tac


Ascult cum se străpung zorii…
lacrimi de vii coapte-alene
ce desfată trecătorii
cu vin alb, stropit pe gene.
.
Stelele prea obosite
pentru zorii aceştia noi,
se ascund nestingherite
sub un cer ferit de ploi.
.

Cupa timpului se umple
cu de toate şi nimic
parcă nu vrea să se-ntâmple,
stelele tac, tac chitic.

Tac tăcerile-adunate
pe o lacrimă de stea,
versurile mele-n noapte
au pus zorii-n palma ta.

Cupa plină se desfată
ameţindu-se de şoapte,
versul curge şi îmbată
sentimentul prins în noapte.

Zorii vin, fără tăgadă,
parcă rupți din calendar,
sufletul îmi cade pradă
stelelor, scântei de-amnar.