Publicat în Dana Pătraşcu

Plec departe


Drumul e lung dar nu-mi mai pasă
oricâte staţii voi străbate
e timpul să dispar de-acasă
şi să colind tot mai departe…
    .
M-aştepţi cu braţele deschise
de parcă sunt rază de soare,
povestea nopţii fără vise
sau ciocârlie migratoare…

Drumul e lung dar nu-mi mai pasă
de voi zbura sau voi străbate
cărări din vise de crăiasă,
nu mai contează, plec departe…

Anunțuri

Autor:

De-atâtea ori m-am simţit o nălucă Înveşmântată-n arşiţă şi ger Încât, din suflet, lacrima-mi usucă, Doar versul care pot să-l mai ofer. De-atâtea ori mi-am parfumat veşmântul Pe norii mei, numai ai mei de-o viaţă Încât, acum, când dăruiesc cuvântul Mă-mbogăţesc cu încă o speranţă.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s