Publicat în Dana Pătraşcu

De azi eşti îngerul din vise


  •  

    .
     
     

    E prima zi când te privesc
    fără să-ţi pot rosti ceva,
    zilnic spuneam că te iubesc,
    astăzi ţi-o spune lacrima.
    .
    Tăcerile adorm în gând,
    clipele dor de patru seri,
    mereu erai în primul rând,
    m-ai izgonit deja spre ieri.
    .
    E prima noapte când adorm
    cu lacrimile pe hârtie
    nimic nu pare uniform,
    totul e gol…, ce-ţi pasă ţie?
    .
    Plâng stelele pe cerul meu,
    pe-al tău probabil că zâmbesc,
    aş vrea, dar nu îmi pare rău
    că plâng, din nou, fiindcă iubesc…
    .
    Te-am visat ca de obicei,
    nici zorii chipul nu-mi lovise,
    ţi-am scris poem din ochii mei,
    de azi eşti îngerul din vise.
    .
    Zăpezile mă vor presa
    ca pe o lacrimă albastră,
    ce nu-ţi mai poate agresa
    argintul pus pe steaua noastră.
    .
    Promisiuni în zori de zi,
    n-am să ascult de-ar fi să mor…
    În iarna asta-mi voi topi
    sufletul plin de al tău dor.
    .
    O zi întreagă fără grai,
    privindu-te necontenit…
    O vorbă-ai fi putut să-mi dai,
    am aşteptat, dar n-am primit.
    .
    E vina mea că n-am ştiut
    să-mi ţin şi-acum inima-n chingi,
    de-abia în zori am priceput
    c-ai reuşit să mă învingi.

     .

     

Autor:

De-atâtea ori m-am simţit o nălucă Înveşmântată-n arşiţă şi ger Încât, din suflet, lacrima-mi usucă, Doar versul care pot să-l mai ofer. De-atâtea ori mi-am parfumat veşmântul Pe norii mei, numai ai mei de-o viaţă Încât, acum, când dăruiesc cuvântul Mă-mbogăţesc cu încă o speranţă.

Lasă un comentariu