Nu vreau s-adorm nesărutată


Poţi să-ntorci luna-n miezul zilei
din drumul ei fără popas,
poţi pune-n literele filei
stropi inocenţi din al tău glas.
.
Poţi pune stelele pe pernă,
cu raza lor să mă-nconjor
să-ţi dărui dragoste eternă
dar nu mă pedepsi… să mor…
.
Poţi să-mi aduci un val de mare,
cu adâncimea ei enorma,
nu mă trimite la culcare
făr-un sărut, sub nicio formă!
.
Nu pot s-adorm, nesărutată
de gura ta, izvor de vis,
nu mă trimite niciodată
la somn, nu îţi este permis.
Reclame

Autor: opicaturadesuflet

De-atâtea ori m-am simţit o nălucă Înveşmântată-n arşiţă şi ger Încât, din suflet, lacrima-mi usucă, Doar versul care pot să-l mai ofer. De-atâtea ori mi-am parfumat veşmântul Pe norii mei, numai ai mei de-o viaţă Încât, acum, când dăruiesc cuvântul Mă-mbogăţesc cu încă o speranţă.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s