Publicat în Dana Pătraşcu

floare albă de nea


 

 
 
 

floare albă de nea
s
ă te-adun de-aş putea
în tăceri de mormânt
s
ă-mi arăţi cine sunt.

să te cern dintr-un nor
peste timp călător
lunecând abisal
cu un alb infernal.

floare albă de nea
spulberând dragostea
unui viscol s
ă-mi pui
dig de foc dorului.

să zideşti în pereţi
drum şoptit de n
ămeţi
cu aromă de stea
floare albă de nea…

 
să mă sting, să adun
ghiocei de sub tun
şi din patima mea
să mă smulgi, de-ai putea.
 
 

Anunțuri

Autor:

De-atâtea ori m-am simţit o nălucă Înveşmântată-n arşiţă şi ger Încât, din suflet, lacrima-mi usucă, Doar versul care pot să-l mai ofer. De-atâtea ori mi-am parfumat veşmântul Pe norii mei, numai ai mei de-o viaţă Încât, acum, când dăruiesc cuvântul Mă-mbogăţesc cu încă o speranţă.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s