din patimă albă


Mă nasc din furtună
şi depăn uitare,
pe straie de lună
s-adun
nămeţi de iubire
sorbindu-ţi licoare
din ochii
ce-n veci mă supun.Mă lepăd de straie
din patimă albă,
îmi pui la picioare
aripi,
îţi dau primăvara
ce vine-n şiroaie
cu genele nopţii
să ţipi.

Te vreau lângă mine
o noapte înstelată,
prin versuri
să te rătăcesc,
cu stele depline
să ştergem o pată
ce arde
şi să te iubesc!

Reclame

Altă viaţă


 
 

 
te-aş tine în căuşul palmei mele
ca pe un fulg de nea pur şi fragil,
dar tu eşti înger coborât din stele
cu suflet cald şi zâmbet de copil.

pe buze te-aş purta o veşnicie
să nu grăiesc nicicând ce n-aş visa,
sub pleoape te-aş purta cu dibăcie
drumul spre soare să-mi poţi finisa.

te port în suflet ca pe o comoară
înviorată în aroma lunii,
versul meu curge-n lacrimi de vioară
dăruind altă viaţă pasiunii

 
 
 
 
 
 
 
 
 
 

 

Poem pentru sărut


 

îneacă-mi cuvântu-n cafeaua de mâine,
reţine-mi privirea şi gândul pe buze,
sărută-mă-n taină când numai cu tine
voi pune sechestru iubirii confuze.

înşiră-mi pe gene sărutări firave,
să-ţi depăn din stele poveşti
din cele nescrise, avide, suave,
să simt cât de mult mă iubeşti.

adună-mi cuvinte din veacuri trecute
să fim peste timpuri mereu
povestea de aur, din stele ţesute
de tine şi sufletul meu.

 
 
 

 

Să pot gusta din libertate


am încercat să-ţi spun că noaptea
se stinge-n visele cu tine,
că pot gusta din libertatea
de-a te percepe lângă mine.
.
opreşte-mă dacă voi pune
pe gura ta, fiori de vis
şi te voi săruta anume
să-mi câştig loc în Paradis.
.
trezeşte-mă, te rog, din vise
nu-mi mai lăsa gândul să zburde
pe unde-s clipe interzise
şi lacrimi despletite, surde…
.
eu nu te vreau pentru o viaţă
de chin, surghiun şi nedreptate,
ci pentru că m-ajuţi prin ceaţă
să pot gusta din libertate.

Dana Pătraşcu – Adevăr sau provocare – voce – Ştefania Popescu


Dana Pătraşcu – Sete de adevăr – voce – Ştefania Popescu


Dana Pătraşcu – A iubi – voce – Ştefania Popescu