Crâmpei de vis


Luasem stelele de mână
să-mi hărăzească în zadar
destinul, care se fărâmă
ca pâinea frântă-n calendar.

Să pun pe cearcănele zilei,
când ploaia lespezi a pătruns
până în veşnicia filei,
un dor de tine, dor ascuns.

Luasem şoaptele la goană
prin versul irosit în crâng,
catapultat fără îndoială
în zori albaştri care plâng.

Pe boltă aripa se pierde
ca un crâmpei de vis furat,
o noapte-n care luna verde
se scaldă-n ochiul nepătat.

Reclame

În căutarea ta


cu glas gingaş de păpădie
şi aer pur de învingător
îmi caut clipa ce mângăie
inima plină de-al tău dor.

cu lacrimile prinse-n plete
surâzând ca o primăvară
aleg să-ţi spun pe îndelete
eşti tot ce sunt, dulce comoară.