Te-aş invita la o cafea


Te-aş invita la o cafea, diseară,
să ne apuce zorii desenând
viraje pe-o şosea din călimară,
dar mi-este teamă c-ai să pleci curând.
.
Te-aş parfuma cu razele de soare,
să uit că ne inundă miezul nopţii,
că te visez simţindu-mă datoare
să te cuprind cu lacătele sorţii.
.
Te-aş invita să mă răsfeţi o clipă
dar ştiu prea bine că nu ai habar
ce înseamnă zborul fără de aripă,
iubirea sfântă, fără de hotar.
.
Te-aş descifra lăsându-te să-mi dai
o primăvară ruptă de-ntuneric,
dar tu nu bei cafea, tu serveşti ceai
şi-ai să te stingi în mine esoteric.
Reclame

Autor: opicaturadesuflet

De-atâtea ori m-am simţit o nălucă Înveşmântată-n arşiţă şi ger Încât, din suflet, lacrima-mi usucă, Doar versul care pot să-l mai ofer. De-atâtea ori mi-am parfumat veşmântul Pe norii mei, numai ai mei de-o viaţă Încât, acum, când dăruiesc cuvântul Mă-mbogăţesc cu încă o speranţă.

4 gânduri despre „Te-aş invita la o cafea”

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s