Publicat în Dana Pătraşcu

Dezbracă-mă…


4slw4jquolz1

Îmbracă-mă în versuri dezlânate
punându-mă pe primul loc,
să-ți fiu metafora din toate
rimele arse fără foc.

Șoptește-mi la ureche vers mirific
din strofa care-ți place mai puțin,
din sute de stejari să-ți identific
sărutul crunt, să simt că-ți aparțin.

Rostește-mi zorii fără calendare
și roua verilor de sub călcâi,
să uit de tot ce arde, tot ce doare
să-ți împletesc din șoapte verzi… ”rămâi!”

Dezbracă-mă apoi de rima simplă
și de metafora fără surâs,
să-ți despletesc săruturi vii pe tâmplă
să luăm toate lacrimile-n râs.

Anunțuri

Autor:

De-atâtea ori m-am simţit o nălucă Înveşmântată-n arşiţă şi ger Încât, din suflet, lacrima-mi usucă, Doar versul care pot să-l mai ofer. De-atâtea ori mi-am parfumat veşmântul Pe norii mei, numai ai mei de-o viaţă Încât, acum, când dăruiesc cuvântul Mă-mbogăţesc cu încă o speranţă.

Un gând despre „Dezbracă-mă…

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s