Acolo unde…


Acolo unde numai vântul 
mă poartă fără să-mi doresc, 
acolo unde numai gândul 
mă duce fără să clipesc…

Acolo unde noaptea-mi smulge,
în miezul ei, un vis firav, 
acolo unde nu m-atinge 
nimic obscen, nimic mârșav…

Acolo unde ziua vine 
pentru a naște început, 
acolo unde ploaia ține 
doar cât durează un sărut…

Acolo lumea se oprește 
din rătăcirea-n Univers 
să-mi savureze nebunește 
filă cu filă, vers cu vers.

Reclame

Autor: opicaturadesuflet

De-atâtea ori m-am simţit o nălucă Înveşmântată-n arşiţă şi ger Încât, din suflet, lacrima-mi usucă, Doar versul care pot să-l mai ofer. De-atâtea ori mi-am parfumat veşmântul Pe norii mei, numai ai mei de-o viaţă Încât, acum, când dăruiesc cuvântul Mă-mbogăţesc cu încă o speranţă.

Un gând despre „Acolo unde…”

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s