sub tâmpla toamnei să m-aşezi,
să-mi sorbi din patimă cuvânt,
să luminezi.
să mă aduci, la ceas târziu,
căuşul palmei să-ţi dezmierd,
să-ţi dăruiesc minutul viu,
şi să mă pierd.
Mi-ai pus în suflet alinare,
balsam cu iz de iasomie,
să mă strecor pe-alei cu soare,
să-mi umpli inima pustie.
Mi-ai pus pe frunte un sărut
şi încă unul, încă multe…
Poate că doar mi s-a părut
sau dragostea vrea să se-nfrupte?
Iubirile se nasc în zori
când lacrimile mă înving,
visele-s duse printre nori
iar eu îţi scriu, să nu mă sting…
Stelele dorm prea obosite
să ne mai poată urmării,
mi te-au lăsat din zori, în minte,
mi te-au adus să pot zâmbi.
Te voi uita, deşi n-am alinare
Din târguri n-am s-o pot răscumpăra,
În flăcări ard, sufletul frânt mă doare,
Lacrimile pe veci mă vor săra.
Te voi uita printr-o poşetă, poate,
Ca pe-o icoană mică, nesfinţită
Pe care-o sărutam noapte de noapte
Atâta timp cât m-am simţit iubită.
Te voi uita, probabil sub umbrela
Ce ne-a adus iubire-n prima seară,
Deşi nu reuşeşte acuarela
Să mă transforme dintr-un strop în fiară.
Ţi-aş fi prinţesă, fiică, soră, mamă,
Rază de soare-n nopţile târzii,
Ţi-aş fi fiorul verde, pus în ramă
De nu m-ai agita şi îmblânzi.
Ţi-aş fi mireasma florilor de tei
Când vara se grăbeşte să adoarmă
Năluci de fluturi, frânte pe alei
Şi-n taină, peste frunze, lacrimi toarnă.
Ţi-aş fi miracolul născut în zori,
Odată cu sonetul ciripit
De fericirea ce-a adus culori
Peste un câmp de lacrimi adormit.
Ţi-aş fi sărutul zilelor de azi
Ce se răsfrânge-n colţurile firii
Uitând că-n viaţă urci, cobori şi cazi
Purtând la piept petalele iubirii.
Ţi-aş fi izvorul şoaptelor firave
Pornit din coşul pieptului, arzând
De dorul tău, cu lacrimi grave
Pe-alei întinse, de vis fremătând.
Ţi-aş fi o alinare de-o secundă
Sau aripi de fiori ţi-aş împleti,
Când zorii, pregătiţi să ne surprindă
În roua pură, lacrimă ţi-aş fi.
Căzut din visul ce-mi ardea grumazul
Cu vorbe dure, rupte din neant,
Care-mi brăzdau sub lacrimă obrazul,
Ai atins punctul cel mai culminant.
Nălucă smulsă din realitate
Sau şoaptă înmugurită-n Paradis,
Mi-ai pus îndată lacrima deoparte
Pătrunzând printre vise, ca un vis.
Zadarnic sper să te scald în uitare,
Sufletul nu am cum să-mi împietresc,
Iubirea noastră nu-i o întâmplare,
Nici vis de-o noapte, veşnic te iubesc!
Sărutul îmi sfarmă tăcerea-n visare,
Un strop de iubire secunda răstoarnă
Iar ploaia anunţă o noapte mai mare
Decât cea trecută şi curge şi toarnă…
Mă sorbi din privire ca pe-un strop de nor
De geamătul ploii să nu mă lovesc,
Ascult cum se stinge în noapte-al tău dor
Şoptind printre stele şi eu te iubesc!
Învaţă-mă Doamne, să dărui
Din suflet, un strop de-alinare,
Nicicând, nimănui să nu-i nărui
Vreun vis, plăsmuindu-mi visare.
Învaţă-mă Doamne secretul
Iertării divine, sub stâncă,
Să pot deveni afluentul
Iubirii, în noaptea adâncă.
Dubito ergo cogito, cogito ergo sum
Inspired by nature
A great WordPress.com site
Româncă până la moarte!
Cuvinte dintr-o ceașcă de cafea
cultura, atitudine civica, informatie
Gânduri, şoapte, verbe în strungi şi versuri…
DRUMUL UNUI PÂRÂU CĂTRE OCEAN
Just another WordPress.com site
Loving Life and Inspiring Others
Gânduri, stări, versuri
Nu vreau să înţelegi, doar să accepţi
Dubito ergo cogito, cogito ergo sum
Inspired by nature
A great WordPress.com site
Româncă până la moarte!
Cuvinte dintr-o ceașcă de cafea
cultura, atitudine civica, informatie
Gânduri, şoapte, verbe în strungi şi versuri…
DRUMUL UNUI PÂRÂU CĂTRE OCEAN
Just another WordPress.com site
Loving Life and Inspiring Others
Gânduri, stări, versuri
Nu vreau să înţelegi, doar să accepţi
"Viaţa este în altă parte" - Milan Kundera
„Secretul succesului constă în a vrea să câştigi şi a şti să pierzi.”
"După ce tcăutam fără să găsim, se întâmplă să găsim fără să căutăm" - Jerome K. Jerome
Bine ati venit! Welcome!