Publicat în Dana Pătraşcu

Alegere


Nu vreau să-ntind mâna spre soare,
Să-ţi umbresc drumul cu vreun nor,
Mai bine muşc din depărtare,
Hrănindu-mă cu al tău dor.
.
Aleg să fiu sclavul iubirii,
Orbească dracii toţi, de ciudă,
Că-n timp ce-ngrijesc trandafirii,
Ei, pentru a mă-nţepa, asudă.
.
Aleg să dau vieţii culoare
Din ochii tăi şi geana mea,
Ignorând orice vrăjitoare
Ce nu invocă dragostea.
.
Nu vreau să rătăcesc prin ceaţă,
Mai bine-mi fac prin munte drum
Decât să strâng întreaga viaţă
Saci îmbâcsiţi de ger şi fum.
.
Aleg să-mi pun sare pe rană
Decât să mă înec în miere,
Zaharisindu-mă într-o cană
Cu pereţi căptuşiţi de fiere.
.
Aleg să port în suflet chinul
Şi crucea-n spate, fără teamă,
Decât să dăruiesc suspinul
Uitând că dragostea mă cheamă.
.
Nu vreau să te admir pe tavă,
Aburind, din cuptor, ieşit,
Mai bine sufăr sub potcoavă
Şi te iubesc la nesfârşit.
Anunțuri
Publicat în Dana Pătraşcu

Război în Paradis


Era război în acea lume…
De parcă-n asta-ar fi mai bine
Printre enigme şi cutume,
Lacrimi, durere şi suspine…
.
Era război, iubirea mea,
În acel vis, poate coşmar…?!?
Cum să-l numesc, când noaptea-i grea
Şi totuşi n-are gust amar!?!
.
Când Cerul, îngeri îmi trimite,
În locul tău, să îmi mângăie
Sufletul şi când nu admite
Inima-n flăcări să-mi sfâşie…
.
Poate că doar eu văd războiul,
Poate că doar eu simt deşertul
În care mă topesc ca sloiul
Ce-n flăcări scaldă postamentul.
.
Poate că numai Cerul ştie
Cât mă apasă cu-al lui nor
Cât depărtarea mă sfâşie,
Cât te iubesc şi te ador!
.
Poate c-a fost numai un vis
În care voiam să dobor
Armele reci din Paradis,
Să te iubesc, să te ador!
.
Publicat în Dana Pătraşcu

Telepatie


Priveam în gol prin geana udă
Spulberând groaza din tăcere,
Să-mi adun clipa ce asudă
Ne-îndrăznind, mai mult, a cere.
.
Priveam un zid cu carnea groasă
Să-mi pun o singură idee
Sub geana, care nu mă lasă
Să număr paşi pe-altă alee.
.
Priveam un suflet despletit,
Prin flăcări, hărăzit să nască,
Din geana ce s-a limpezit,
Izbânda supraomenească.
.
Priveam oglinda plictisită
De aburul ce-o-nceţoşa
Rece şi dură, împietrită
Dar, nu mă mai înduioşa.
.
Priveam o stradă înfundată,
I-am găsit singura ieşire
Numai la pieptul tău şi-ndată
Mi-am găsit drum spre fericire.
Publicat în Dana Pătraşcu

Raiul meu


Cu-n singur gând îmi dai lumină,
Cu un cuvânt mă amăgeşti
Că ar fi doar din a mea vină
Iubirea noastră ca-n poveşti.

Din straturi albe de petale
Îmi dăruieşti aripi de zână,
Să mă simt în braţele tale
O perlă smulsă din furtună.

Cu-n singur gest îmi iau splendoare
Din visul ce mi-l zugrăveşti
Pe stelele aducătoare
De clipe-n care mă iubeşti.

Din straturi albe de sidef
Ţi-aş tălmaci poemul sfânt
Ieşit etern în relief,
Eşti Raiul meu pe-acest pământ!

Publicat în Dana Pătraşcu

Te iubesc fiindcă exişti!


De-aş putea să spun că-n toamnă
Pierd o clipă fără tine,
N-aş putea să-ţi spun ce-nseamnă
Viaţa, ce nu-mi aparţine.
.
De-aş putea purta-ntr-o noapte
Un alt vis, abandonat,
N-aş putea să-ţi găsesc şoapte
Sub cearceaful parfumat.
.
De-aş putea să zbor spre lună
Fără raza ta, fierbinte,
Ochii tăi i-aş lua, cunună
Şi i-aş adâncii în minte.
.
De-aş putea, numai o clipă
Fără tine să clipesc,
Aş rosti fără de frică…
„Nu ştiu de ce te iubesc!”
.
Dar, atâta timp cât Cerul
Vrea în suflet să-mi domneşti,
Descifrat este misterul,
Exist fiindcă mă iubeşti!
.
Publicat în Dana Pătraşcu

Se face lumină


Se face lumină, din beznă va ninge,
Se scutură norul de impurităţi,
Se sfarmă durerea, dreptatea învinge,
Se face lumină, prin neclarităţi.
.
Se face lumină prin negura brută,
Se naşte cuvântul din slovă cerească,
Se scurge în pagini iubirea acută,
Se face lumină, să ne copleşească.
.
Se face lumină, scântei albe fierb,
Se spulberă gheaţa din suflete reci,
Se înfiripează spectacol superb,
Se face lumină pe unde-i să treci.
.
Se face lumină sub scame de nori,
Se scaldă mirajul din crudul apus,
Se leagănă luna alene în zori,
Se face lumină, aşa cum mi-ai spus.
Publicat în Dana Pătraşcu

Cea mai frumoasă şi mai fericită


Sunt cea mai frumoasă femeie din lume!
Cu mâini încleştate pe nori,
Călcâiele-nfipte în modul de-a spune:
Sunt cea mai frumoasa femeie din zori!

Sunt cea mai frumoasă şi mai fericită
Femeie din lumea de azi,
Iubesc cât tot cerul, în care iubită
Mă urci, mă cobori, limpezeşti şi mă scalzi.

Sunt cea mai frumoasă femeie cu tine!
Am trup de izbândă şi dor,
Speranţa deplină în ziua ce vine,
Sunt cea mai frumoasă, cu tine în zbor!

Sunt cea mai frumoasă femeie din stele,
Fărâmă infimă pe cerul imens,
Sunt cea mai frumoasă în braţele tale,
Cu-o singură clipă, îmi dai vieţii sens.

Sunt mult mai frumoasă decât orice zână,
Mai purificată decât orice ger,
Sunt cea mai frumoasă cu tine de mână,
Prin tine renasc, prin tine am cer.