Între zâmbet şi lacrimă


Între lacrimă şi zâmbet
pun iubirea la încercare.
.
Lângă arşiţa din suflet
o aşez, ca pe-o ninsoare
care s-a născut odată
cu venirea primăverii,
a anunţat lumea toată
c-am ales unda tăcerii,
şi-am plecat, plecat departe
printre norii zgomotoşi
să-i ascult râvnind în noapte
despletind vise, sfioşi.
.
Lupii zbiară-a îndestulare,
lacrimile s-au oprit
între steaua căzătoare
şi-o pală de infinit.
.
Nu-mi mai fug ochii spre zare,
poemul râvneşte-o rimă,
pune-mă la încercare
între zâmbet şi lacrimă.
.
Reclame

Iubirii tale mă supun


Revii exact cum te ştiam
Şi te-am descris de-atâtea ori
Când visele le-mbrăţişam
Până-n ceasornicul din zori.

Trecut-au clipe milioane
Şi stelele-au prăfuit norii
Strângându-mi lacrima-n oceane,
Mi-au alinat sufletul norii.

Revii exact cum ai plecat
Şi te ştiam parcă de-o viaţă,
Un munte calm, neîntinat
Pardosind totul cu verdeaţă.

Şi cât de greu mi-a fost, să-ţi spun
N-ar avea rost, aş pierde timpul,
Iubirii tale mă supun,
De azi vom schimba anotimpul.

Am furat un curcubeu


Am furat un curcubeu
Acum câteva secunde,
De la tine, dragul meu,
Lumea toată s-o inunde.
.
Te rog, nu te supăra,
Eu nu am răpit, ca tine,
Cu ochii verzi, inima,
S-o port peste culmi alpine.
.
Eu, cu slova mea peltică
Ochii încerc să îţi sărut
Deşi-mi este tare frică
Că norii n-au dispărut…
.
Ţi-am furat secunda-n care
În iubire m-ai scăldat,
Ca o ploaie dătătoare
De-un curcubeu dezmierdat.
.
 Ţi-am furat, să pun pe frunte,
Curcubeul tău, iubite,
Atunci când vei fi pe munte,
Să mă porţi în a ta minte.
.