Vorbe de dor


De-aş ştii să nu-ţi mai ascult glasul
şoptindu-mi dulce, te ador,
de-aş inventa în noapte ceasul
când nu voi suferi de dor,
.
Aş putea împleti cuvinte
fără de care să măsor,
dorinţa mea cea mai fierbinte,
de-a mă scălda-n vorbe de dor.
.
De-aş învăţa să-ţi pun sărutul
sub cap, când somnul nu-i uşor,
să nu mai sfâşii aşternutul
topindu-mă-n vorbe de dor.
.
Aş învăţa să-ţi strivesc clipa
pe buzele fripte de dor
şi aş îndepărta risipa,
şoptindu-ţi dulce, te ador!
Reclame

în sunet de vioară


aş vrea să-ţi iau sărutul cu mine,
într-o vară,
lacrima toamnei crude să nu-l poată atinge,
să-l port, fără tăgadă, pentru că-mi aparţine,
la gât, ca pe-o vioară,
fiindcă mă poţi convinge.îmi pui în ochi surâsul,
din cremene de dor
îmi împleteşti speranţa nopţilor argintii,
îmi despleteşti misterul nescris dintre apusul
şi răsăritul dulce, avid al viselor
în care-mi dai iubirea, s-o port, cât voi trăi.

să-ţi cânt din el cu jale
când stelele aţipesc
pe braţul iernii crude înveşmântată-n dor,
să-mi aduci primăvara încoronată-n cale,
să-ţi susur, fără teamă, de-a pururi, te iubesc!
în sunet de vioară, să-l sorb, să te ador.

lacrimile mele strălucesc pe foaie


aşteptam lumina binefăcătoare
să-mi inunde ochii loviţi de coşmar,
să-mi sărute geana, ce-n lacrimi amare
mi-au scăldat iubirea
fără de hotar.
        .
am răcnit în noapte, surd, să nu m-audă
nicio stea polară, niciun zvâc de bici,
m-au strivit sub neguri, care-n ger asudă
să-mi oprească zborul…,
umbre mult prea mici…

aşteptam sărutul pur, ca o speranţă,
aninat pe frunte, în gânduri curate,
să-mi trimită-o clipă dorul în vacanţă,
să iubesc pedeapsa
primită în rate.

las în urmă stropii rătăciţi de ploaie
zbor peste năluca unui vis pierdut,
lacrimile mele strălucesc pe foaie,
îmi construiesc drumul,
de la început.

Poem pentru sărut


 

îneacă-mi cuvântu-n cafeaua de mâine,
reţine-mi privirea şi gândul pe buze,
sărută-mă-n taină când numai cu tine
voi pune sechestru iubirii confuze.

înşiră-mi pe gene sărutări firave,
să-ţi depăn din stele poveşti
din cele nescrise, avide, suave,
să simt cât de mult mă iubeşti.

adună-mi cuvinte din veacuri trecute
să fim peste timpuri mereu
povestea de aur, din stele ţesute
de tine şi sufletul meu.

 
 
 

 

Să pot gusta din libertate


am încercat să-ţi spun că noaptea
se stinge-n visele cu tine,
că pot gusta din libertatea
de-a te percepe lângă mine.
.
opreşte-mă dacă voi pune
pe gura ta, fiori de vis
şi te voi săruta anume
să-mi câştig loc în Paradis.
.
trezeşte-mă, te rog, din vise
nu-mi mai lăsa gândul să zburde
pe unde-s clipe interzise
şi lacrimi despletite, surde…
.
eu nu te vreau pentru o viaţă
de chin, surghiun şi nedreptate,
ci pentru că m-ajuţi prin ceaţă
să pot gusta din libertate.

Nu vreau s-adorm nesărutată


Poţi să-ntorci luna-n miezul zilei
din drumul ei fără popas,
poţi pune-n literele filei
stropi inocenţi din al tău glas.
.
Poţi pune stelele pe pernă,
cu raza lor să mă-nconjor
să-ţi dărui dragoste eternă
dar nu mă pedepsi… să mor…
.
Poţi să-mi aduci un val de mare,
cu adâncimea ei enorma,
nu mă trimite la culcare
făr-un sărut, sub nicio formă!
.
Nu pot s-adorm, nesărutată
de gura ta, izvor de vis,
nu mă trimite niciodată
la somn, nu îţi este permis.

Sărut de înger prim


Mi-am aşternut pe cerul tău
Un nor, din cei furaţi de mine
Din ochii ce mă reflectau
Mai sus de culmile alpine.

Aripile mi-au înflorit
Sub haina unui crin regal,
Sufletul gol mi-a fost hrănit
Cu dragoste fără egal.

Ai aşternut pe al meu cer
Timid sărut de înger prim,
Pe palme, norii care-ţi cer
În şoapte să ne-acoperim.

Cobori, să-mi pui balsam pe glezne
Şi lacrimile să-mi săruţi,
Să-mi limpezeşti nopţile lesne
De gri să uit, de frig să uiţi.