Publicat în Dana Pătraşcu

miroase-a ghid metalic


 .
miroase-a frunze moarte
strivite sub călcâie,
a lapte smuls din pieptul
încrâncenat de dor,
a spaimă, a… departe,
bătrână, amăruie,
 miroase-a ghid metalic
făcând pe înţeleptul,
miroase-a toamnă pură,
cu lacrimi strânse-n nor…
 .
miroase-a despărţire
cu freamăt de izvor.
 .
a vânt ciudat, prielnic
alaiului de praf,
a roade aruncate în gura nimănui,
a hohote sticloase
îngenunchiate-n spini,
miroase-a destrămare,
a vers neînţeles…
 .
 miroase-a vorbe goale
şi n-are niciun sens.
 .
Publicat în Dana Pătraşcu

în sunet de vioară


aş vrea să-ţi iau sărutul cu mine,
într-o vară,
lacrima toamnei crude să nu-l poată atinge,
să-l port, fără tăgadă, pentru că-mi aparţine,
la gât, ca pe-o vioară,
fiindcă mă poţi convinge.îmi pui în ochi surâsul,
din cremene de dor
îmi împleteşti speranţa nopţilor argintii,
îmi despleteşti misterul nescris dintre apusul
şi răsăritul dulce, avid al viselor
în care-mi dai iubirea, s-o port, cât voi trăi.

să-ţi cânt din el cu jale
când stelele aţipesc
pe braţul iernii crude înveşmântată-n dor,
să-mi aduci primăvara încoronată-n cale,
să-ţi susur, fără teamă, de-a pururi, te iubesc!
în sunet de vioară, să-l sorb, să te ador.

Publicat în Dana Pătraşcu

Începutul altor zori


Incredibil cum apare
toamna, fără să-şi dea seama
frunza arsă cade, moare,
peste ea se-aşează vama.
.
Vama unei lumi distruse
de atâta ignoranţă,
doar i-am spus, nu mă crezuse
că-mi pot lua oricând vacanţă.

S-a lăsat dusă pe gânduri
şi-a uitat că-n norii mei
pot strecura printre rânduri
zori de vis, nu zori cu zmei.

Incredibil cum răsare,
printre frunzele chircite,
o urzică… doritoare
sufletul să mi-l agite.

Ca şi când, ultima oară
când a vrut să mă hrănească,
mi-ar fi dat, din inimioară
răsuflarea îngerească.

Incredibil infinitul,
cum le-aşează pe culori…
Ştiu că nu-i aici sfârşitul
ci-nceputul altor zori.