Publicat în Dana Pătraşcu

Identici


Tu să nu uiți că și eu simt ca tine,
nu numai tu în mine te-oglindești,
și mie mi-este teamă că-n ruine
sufletul ai putea să-mi schilodești.

știi că te simt și știu c-o faci și tu,
zadarnic încercăm să nu fim noi,
să nu luăm în seamă sufletu',
suntem așa cum suntem... amândoi.

și eu încerc să-mi țin în lesă dorul,
și eu, la fel ca tine năzuiesc
că timpul ăsta crud își va lua zborul,
ai să te-ntorci curând... să te iubesc.

să fim oglinzi privindu-ne-n oglinzi,
să dăm cămașa fricii la o parte,
să te îmbrățișez, să mă cuprinzi,
să-mi fii copertă, vers, poem și carte.

Autor:

De-atâtea ori m-am simţit o nălucă Înveşmântată-n arşiţă şi ger Încât, din suflet, lacrima-mi usucă, Doar versul care pot să-l mai ofer. De-atâtea ori mi-am parfumat veşmântul Pe norii mei, numai ai mei de-o viaţă Încât, acum, când dăruiesc cuvântul Mă-mbogăţesc cu încă o speranţă.

Lasă un comentariu