Publicat în Dana Pătraşcu

Între ploi


Să dansezi vibrând în ploaie, 
să atingi cerul în zbor
precum cerneala pe foaie,
să vibrezi, ușor, ușor...

Să aduni sărut în plete
și pe trupul cel flămând,
să săruți pe îndelete,
vers cu vers, gând după gând.

Să fii lacrimă albastră
împletind vers peste zi
pentru fericirea noastră
să-nvățăm a ne iubi.

Să devenim peste noapte
poemul scris de-amândoi
din dorință și din fapte
dansând între două ploi...

Autor:

De-atâtea ori m-am simţit o nălucă Înveşmântată-n arşiţă şi ger Încât, din suflet, lacrima-mi usucă, Doar versul care pot să-l mai ofer. De-atâtea ori mi-am parfumat veşmântul Pe norii mei, numai ai mei de-o viaţă Încât, acum, când dăruiesc cuvântul Mă-mbogăţesc cu încă o speranţă.

Lasă un comentariu